♥ ARTA-FEMINITATII ♥

-Te îndemn să mă iubești!  Eu sunt imaginea ta fidelă în oglindă, de aceea fugi de mine. Iubește-mă, și atunci vei ști că te iubești pe tine. Altfel, vei fugi toată viața de tine însuți, și-ți vei căuta scăparea în imagini ieftine, ușor de manevrat, distorsionate și distorsionante. Îți vei umple viața cu mărunțișuri care nu te vor ajuta deloc; și vei fi din ce în ce mai nefericit pentru că nu-ți vei găsi liniștea. Pentru că, de fapt, nu trăiești cu tine, ci cu o himeră, o imagine mincinoasă a ta care se schimbă și te schimbă în permanență. Nici măcar nu mai știi cine ești și ce reprezinți pentru tine.  Uită-te la tine, fugi de mine și lupți cu mine în permanență dar, de fapt, asta o faci cu tine însuți. Nu am nevoie de un om puternic alături de mine, cum mi-ai spus, pentru că asta ar fi tot o minciună. Puterea vine din mine însămi, și dacă nu e așa, niciun seamăn nu mi-o poate furniza, ci doar înlocui cu a lui. Iar asta nu aș mai fi eu. Am nevoie de iubire...

„Placerea de a trai si placerea orgasmului sunt identice. Anxietatea orgasmica extrema este baza fricii de viata.” ~ Wilhelm Reich Ma preocupa „corpul” uman si felul cum acest „invelis fizic„  poate fi un instrument asa de special pentru a canta la el.  Pentru a ne bucura de placere si in acelasi timp de placerile vietii. Corpul e facut sa fie viu, sa fie alimentat de placere. Hrana pentru corpul fizic este placerea. Placerea mancarii si a gustului, placerea atingerii, placerea erotica…etc Iar hrana sufletului este iubirea. Toate zise bine…dar de unde atata lume fericita si orgasmica? Nici pe departe… Unde ne blocam totusi? Multi  oameni  respirand superficial pierd contactul energetic cu ei insisi.  Am fost invatati sa ne folosim respiratia pentru a ne controla, a ne abtine, in loc sa ne bucuram, sa simtim placerea vietii, ceea ce ne face frustrati pentru ca pierdem bucuria intimitatii. Si uneori ajungem sa ne fie chiar frica de ea. ...

„Când l-am văzut pe Iisus şi ochii noştri s-au întâlnit, am înţeles că noi am fost predestinaţi unul altuia.”  – spune manuscrisul Mariei Magdalena, un text transmis prin channeling unei femei-medium speciale, pe care îl poţi citi în întregime la ac est link .   Sună uimitor, dar conţine unele idei vehiculate şi de multi alţi cercetători ai acestui personaj enigmatic. În evangheliile canonice, Maria Magdalena este menţionată ca prima femeie vindecată de Iisus Hristos, pe care ea apoi l-a urmat. Tot ea este cea căreia Iisus i s-a arătat prima oară după Înviere. Legenda ei este spectaculoasă, pentru că se credea că era prostituată – adică o expresie a păcatului însuşi – şi a atins apoi o treaptă superioară de sfinţenie. Unii experţi o numesc chiar  apostola apostolorum  – apostola apostolilor, pentru că ea a fost împreună cu Iisus în timpul predicilor lui, a fost martoră la moartea şi la învierea lui şi le-a transmis şi celorlalţi învăţătura. De altfel, ea a fost...

Îţi mulţumesc, Doamne, că m-ai ajutat să devin conştientă de mine însămi  şi de prezen ţa Ta . Ştiu că,  în mare m ăsur ă, eu mi-am ales Calea, dar Tu m-ai ajutat să merg pe ea şi  îţi mulţumesc c ă ai avut grijă să nu mă rătăcesc! Îţi mulţumesc pentru florile minunate pe care mi le-ai crescut în suflet, pentru că ele mi-au atras privirile şi, astfel, nu m-au mai speriat ciulinii împrăştiaţi în jur ce păreau gata să-mi năpădească potecile. Astfel, nu m-am descurajat şi, chiar dacă, uneori, m-am mai întristat, nu m-am schimbat. Chiar dacă mi-au mai zgâriat uneori tălpile, nu mi-au atins şi sufletul, înălţat fiindu-mi de parfumul dulce şi blând al înfloririlor Tale. Îţi mulţumesc că ai grijă de ele aşa cum ai grijă de mine. Îţi mulţumesc pentru spaţiul liniştit şi cald din interiorul meu pe care m-ai învăţat să mi-l creez şi să mi-l menţin curat şi frumos. Astfel, m-am retras acolo  şi nu mi-a fost prea greu când, uneori, cerul se înnegura, cân...

Acceptare . Probabil ca stiti ( sau poate nu) ca, de cand ma aflu pe aceasta minunata planeta, am luptat cu mine. Impotriva mea. De ce am facut asta? Doar universul stie... si nu vrea sa imi spuna. Poate pentru ca sunt perfectionista de cand ma stiu, de cand sunt constienta de consecintele actiunilor mele. Am vrut sa fiu cea mai cea. Cuminte, ascultatoare, visatoare, placuta de cei din jurul meu, frumoasa, sexi. Cand am fost mica ma vedeam intruchiparea Ilenei Cosanzene chiar de eram de fapt o gogosica mica si dulce. Dar sanatoasa!! Nu cu E-uri si alte combinatii naspa. Ma vedeam cu parul lung si auriu, cu rochii de zana pe mine, prinsa intr-un turn si asteptand pe Fat Frumos sa ma salveze. De cate ori citeam povesti, inima imi urca in gat de emotie si parcurgeam textul  intr-un suflu pana la final, sa fiu salvata. Mai apoi am inceput cu pianul. Nu stiu daca are vreo relevanta cu ceea ce incerc sa dezbat aici dar musai sa scriu: nu imi placea defel!!!!! Gata.. i let it go now ...

In Lumea în care trăim toată afecțiunea si deschiderea de care sunteți voi capabile vor fi considerate uneori slăbiciuni , călcate în picioare si folosite împotriva voastră. Bărbații (și deseori femeile masculinizate) vă vor disprețui și vor arunca cu noroi în tot ce-i frumos în voi. De aceea vă îndemn să vă impuneți, să aveți 100% încredere în ceea ce vă spune Femeia din voi,  să vă impuneți standardele cu care natura v-a înzestrat ca sa faceți lumea un loc mai bun. Nu faceți niciun compromis, fiți aspre și neîngăduitoare cu inconștiența bărbaților și răsplătiți-le sinceritatea și deschiderea cum știți voi mai bine. Ajutați bărbații să scape de frica asta în care trăiesc, încurajați-i să fie sensibili, vulnerabili, deschisi sufleteste si astfel iubitori în fața voastră, pentru că principalul motiv pentru care noi suntem altfel decat am putea si ar trebui sa fim este faptul că ne e frică că nu vom fi acceptați de voi dacă ne acceptăm slabiciunile și vulne...

Trezirea către Spiritul nostru este emoţionantă, dar poate fi şi tulburătoare – cel puţin din punctul de vedere al ego-ului nostru – astfel încât uneori suntem tentaţi să continuăm ca şi cum totul ar fi fost la fel. Odată ce procesul de trezire începe, totuşi, nu îl putem ignora prea mult. Întocmai ca o fisură într-o uşă care se deschide spre o cu totul nouă parte a fiinţei noastre şi spre Universul în care locuim, noi suntem în cele din urmă constrânşi să observăm ce aspecte ascunse ale vieţii ne atrag, ne cheamă. De îndată ce începem să ne trezim Spiritul, simţim noi posibilităţi în viaţă, de care nu eram conştienţi înainte şi vrem să le descoperim. Ca şi cum ne-am trezi dintr-un vis fără sfârşit, începem să privim lumea cu alţi ochi şi ne regăsim simţul curiozităţii. Începem să ne întrebăm, poate pentru prima dată, dacă într-adevăr există mai mult decât putem vedea cu ochiul liber, şi dacă da, vrem să ştim despre ce e vorba!   Odată ce intri în faza...