Trezirea spirituală - 12 intrebari catre tine insati
Trezirea către Spiritul nostru este emoţionantă, dar poate fi şi tulburătoare – cel puţin din punctul de vedere al ego-ului nostru – astfel încât uneori suntem tentaţi să continuăm ca şi cum totul ar fi fost la fel. Odată ce procesul de trezire începe, totuşi, nu îl putem ignora prea mult. Întocmai ca o fisură într-o uşă care se deschide spre o cu totul nouă parte a fiinţei noastre şi spre Universul în care locuim, noi suntem în cele din urmă constrânşi să observăm ce aspecte ascunse ale vieţii ne atrag, ne cheamă. De îndată ce începem să ne trezim Spiritul, simţim noi posibilităţi în viaţă, de care nu eram conştienţi înainte şi vrem să le descoperim. Ca şi cum ne-am trezi dintr-un vis fără sfârşit, începem să privim lumea cu alţi ochi şi ne regăsim simţul curiozităţii. Începem să ne întrebăm, poate pentru prima dată, dacă într-adevăr există mai mult decât putem vedea cu ochiul liber, şi dacă da, vrem să ştim despre ce e vorba!
Odată ce intri în faza de trezire a
transformării tale spirituale, lumea, aşa cum o ştii, se zdruncină –
pentru ca niciodată să nu mai poată fi reordonată. Şi în plus, descoperi
că era doar o cochilie ce ascundea de tine o realitate mult mai amplă
şi mai expansivă, care promite recompense, realizări, provocări şi
linişte aşa cum nu ai cunoscut vreodată. Aşadar, pe măsură ce
intri în faza de trezire şi îţi vezi lumea destrămându-se, nu te lupta
să o refaci. În schimb, caută „printre bucăţi” părţile pe care le simţi a
fi autentice. Caută ceea ce ar putea reflecta Spiritul tău şi continuă
să păstrezi doar acele aspecte. Ţine minte că ţi-ai început
propria trezire spirituală ca răspuns la propria dorinţă internă de a te
conecta cu adevărata ta putere. Cu alte cuvinte, trezirea nu apare pur
şi simplu – cu toate că ţi s-ar putea părea aşa – ci mai degrabă tu faci
să se întâmple asta, la nivelului sufletului.
Când începi procesul, fii conştient de
faptul că nu eşti singur pe drumul transformării tale. În calitatea
noastră de fiinţe care evoluăm, noi toţi trecem în permanenţă printr-o
oarecare formă de trezire mai înaltă. Chiar şi cei care par că se află
deja pe o cale spirituală vor continua să descopere mult mai mult din
potenţialul lor Divin de-a lungul întregii vieţi. Atâta timp cât ai
formă umană, scopul tău este să atingi niveluri mai înalte ale
conştiinţei şi puterii personale. Trezirea spirituală este un
semnal al faptului că eşti pregătit să înveţi mai mult despre adevărata
ta identitate şi să treci într-o stare activă de cocreare, împreună cu
Universul.
Aşa cum prima zi de şcoală este plină de emoţii, indiferent de clasa în
care eşti – de la grădiniţă la facultate – te afli în faţa acestui prag
deoarece ai muncit ca să ajungi aici… şi eşti pregătit să îl treci,
chiar dacă pare incomod la început. Ai progresat până în punctul în care
lucrurile de care te-ai agăţat, ca de nişte pături ce îţi dădeau
senzaţia falsă de protecţie, nu îţi mai sunt de folos; şi eşti pregătit
să renunţi la relaţii, idei şi convingeri limitate, astfel încât să poţi
cunoaşte altele noi, mult mai puternice.
În cele mai multe dintre cazuri, ceea ce
este cel mai şocant pentru oameni este modul în care începe adevărata
experienţă a trezirii. Ne surprinde fără să fim conştienţi şi ne
umileşte în aşa fel, încât intelectul nostru (sau ego-ul)
nu poate să o explice, să o minimizeze ori să-i anuleze impactul.
Trezirile Spiritului anunţă momentele de adevăr şi ne cheamă înapoi
către adevăratul nostru eu. Nu există nicio forţă care să poată nega
impactul trezirii Spiritului. Odată ce Spiritul tău te bate pe umăr,
eşti obligat să te ridici, să fii atent şi să asculţi. Întocmai aşa cum
te-ai trezi în timpul unei nopţi agitate şi nu mai poţi adormi din nou.
Ţine minte că aceasta este prima etapă a
reconectării cu adevărata ta putere. Unii oameni sunt pricepuţi să amâne
procesul pentru o vreme, dar în cele din urmă, asemenea unui computer a
cărui baterie se descarcă, ei vor rămâne fără energie datorită faptului
că nu se reconectează la Sursă. Permite-ţi deschiderea către ceva mai
amplu decât percepţiile tale limitate bazate pe ego, pentru a-ţi
alimenta un alt fel de experienţe profunde de viaţă la care ai tânjit
îndelung şi pe care le meriţi. Dacă nu facem o alegere conştientă de a
ne conecta cu Spiritul şi nu acţionăm zilnic pentru a o menţine (şi
cuvântul cheie este zilnic), dacă nu ne concentrăm atenţia şi intenţia
de a ne conecta direct la Spirit de-a lungul întregii zile şi nu
renunţăm la obiceiul de a ne lăsa conduşi de ego-ul nostru, vom rămâne
sub controlul acestor vechi şabloane limitate… şi nimic nu se va
schimba.
Nu trăim într-o cultură care ne susţine
Spiritul. Dimpotrivă, lumea noastră a fost creată să înlăture Spiritul
cu totul şi să ne ameţească cu înlocuitori jalnici care ne fac să fim
obsedaţi şi dependenţi de aceşti „zei falşi” ai lumii.
Preambulul trezirii noastre este marcat de o senzaţie crescândă de copleşeală, epuizare, anxietate, nelinişte, nerăbdare, iritare, depresie şi victimizare deplină. Cu alte cuvinte, avem sentimentul că viaţa este o luptă şi noi nu putem face nimic.
Preambulul trezirii noastre este marcat de o senzaţie crescândă de copleşeală, epuizare, anxietate, nelinişte, nerăbdare, iritare, depresie şi victimizare deplină. Cu alte cuvinte, avem sentimentul că viaţa este o luptă şi noi nu putem face nimic.
Faceţi schimbarea
Ego-ul
nostru crede că schimbarea reprezintă moartea şi va face tot ce îi stă
în putere să o evite. Iată de ce mulţi dintre noi rămânem blocaţi,
spunându-ne în sinea noastră că vrem o schimbare spirituală, însă făcând
totuşi foarte puţin, dacă nu chiar nimic, pentru asta. Discutăm despre
un plan bun, dar nu reuşim să facem un singur pas pe drumul către
transformare. Promitem să citim cărţile de spiritualitate care ne-au
fost date de cei ce ne-au ascultat lamentările, sau pe care le-am
cumpărat singuri, însă rareori reuşim să trecem mai departe de un
capitol sau două, înainte de a fi atraşi înapoi în aceeaşi dramă veche.
Promitem să mergem mai adânc şi să privim
în interiorul nostru, dar uităm îndată – asta până când viaţa devine
atât de frustrantă sau de dureroasă, ori circumstanţele se schimbă atât
de mult, încât nu mai putem fi aceiaşi. Discuţia cu alţii despre
transformare, chiar şi atunci când ne exprimăm cu adevărat dorinţa de a
trăi noi înşine liniştea şi puterea specială a Spiritului, nu este
altceva decât o discuţie şi nu o acţiune. Dar până când nu acţionăm
concret şi regulat şi nu facem ceva pentru a ne conecta direct cu
Spiritul nostru plin de bucurie în fiecare zi, zi de zi, până când
această obişnuinţă nu devine fundamentul central al vieţilor noastre,
nimic nu se va schimba.
Este periculos să fii prins în „roata
ego-ului”, încercând să-ţi controlezi viaţa. Îţi dă senzaţia că eşti
într-o competiţie. Jocul „ţinerii lucrurilor sub control” îţi conferă o
falsă senzaţie de putere, motiv pentru care poate fi aşa de captivant.
Şi devine copleşitor, în special atunci când ego-ul tău chiar reuşeşte
să ţină lucrurile sub control pentru un timp. Treci temporar printr-o
stare psihologică înălţătoare, o izbucnire de adrenalină care te face să
te simţi mulţumit pe moment. Este ca şi cum ai câştiga jocul… dar îl
câştigi oare cu adevărat? Ştiţi răspunsul. Nu poţi câştiga pentru că
jocul ego-ului nu se sfârşeşte. Niciodată. Continuă la nesfârşit. Nu-i
de mirare că este obositor! Nu te poţi relaxa niciodată, atunci când
joci jocul controlului, dar poţi renunţa. Şi când faci asta, viaţa
devine a ta pentru a o trăi cu adevărat şi a te bucura de ea. Aceasta
este transformarea despre care toată lumea vorbeşte zilele astea.
Pentru a renunţa la jocul de putere, de
luptă şi de dualitate al ego-ului, „eu împotriva ta”, sau oricum vrei să
îi spui… aceasta este cea mai importantă decizie pe care o poţi lua. Nu
poate avea loc decât dacă faci ceva cu totul diferit în viaţa ta,
începând chiar de astăzi şi continuând în fiecare zi, până când devine
singurul mod în care vrei să trăieşti.
Când ne conectăm cu Spiritul nostru, nu există nicio luptă pe
care trebuie să o câştigăm, niciun duşman împotriva căruia să concurăm
şi nimeni care să aibă control complet asupra noastră. Trebuie să încetăm să ne mai luptăm cu noi înşine, cu ceilalţi, ba chiar şi cu timpul.
În loc să trecem grăbiţi prin viaţă, cu respiraţia blocată, trebuie să
respirăm exact aşa cum făceam atunci când ne-am născut: complet, lent,
profund. Trebuie să evităm conştient jocul lipsit de Spirit al ego-ului
şi să ne amintim că cei care îl joacă mor – nu trăiesc.
Puneţi întrebările
Acum scoateţi-vă jurnalul şi
îndreptaţi-vă atenţia spre interiorul vostru. Cântăriţi atent fiecare
dintre următoarele întrebări şi invitaţi-vă Spiritul, eu-l vostru cel
mai autentic, să răspundă la fiecare dintre ele. Oferiţi-vă suficient
timp pentru a simţi răspunsul sincer ce vine din sufletul vostru, sursa
puterii voastre.
- Cu ce schimbări, aşteptate sau neaşteptate, vă confruntaţi acum?
- Cu cine sau cu ce situaţie vă luptaţi acum?
- În ce domeniu simţiţi cel mai mult stres?
- Aveţi suficient timp, în cadrul rutinei zilnice, să verificaţi cum vă simţiţi? Ce anume vă ocupă cel mai mult timp?
- Pe o scară de la 1 la 10, cât de mult vă aflaţi de obicei în „stare de urgenţă”?
- Ce anume vă provoacă senzaţia unei stări de urgenţă cel mai des?
- Cum staţi cu sănătatea din punct de vedere fizic? Aveţi dureri sau suferinţe?
- Cum staţi cu nivelul de energie? Aveţi suficientă energie în timpul zilei sau vă simţiţi adeseori epuizaţi?
- Dormiţi bine? Dormiţi suficient în fiecare noapte?
- Vă faceţi timp ca să vă ocupaţi de lucrurile care vă plac? Le duceţi cu adevărat până la capăt?
- Ce gânduri, îngrijorări, temeri şi / sau oameni încercaţii să controlaţi?
- Cine sau ce vă conduce (in) viata?
După ce notaţi răspunsurile, lăsaţi
jurnalul deoparte şi rămâneţi în această poziţie. Închideţi ochii,
inspirați şi respiraţi liniştit pe nas. Începeţi cu un suspin sau chiar
două pentru a putea să vă relaxaţi. Simţiţi tensiunea energică pe care
trecerea grăbită prin viaţă o creează în corpul vostru. Observaţi cum vă
stoarce de energie, de forţa vitală, de pofta de viaţă?
Odată cu următoarea respiraţie, lăsaţi
orice tensiune să dispară şi existaţi pur şi simplu pentru un moment sau
două, chiar mai mult dacă este posibil. Bucuraţi-vă că staţi jos şi că
respiraţi adânc, goliţi de orice gând, eliberaţi de orice plan şi mai
ales trăind în acest moment. Simţiţi această vibraţie prin care sunteţi
conectaţi la Sursă. Observaţi cât de liniştiţi, de mulţumiţi, ba chiar
cât de energizaţi vă simţiţi. Aceasta este puterea Spiritului vostru şi
vă este disponibilă oricând. Sunteţi voi înşivă cu adevărat. Ţineţi minte asta!
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Primesc cu drag toate comentariile si intrebarile voastre.