Manuscrisul Mariei Magdalena -partea a IV-a

Trei

Mi-am început povestea la râu pentru că, în multe feluri atunci este când viaţa mea a început cu adevărat. Toţi acei ani dinainte au fost pregătirea pentru această întâlnire.

În acea dimineaţă am ştiut că ceva era agitat  si neliniştit in mine, traiam un fel de emoţie – un fior în braţe şi picioare – chiar şi înainte de a-l întâlni. 

Eram deja la râu când el a sosit. Mi-am scufundat deja ulciorul pe deasupra mânerului şi el m-a ajutat să-l pun drept. Unii dintre apostolii care mi-au văzut brăţara şarpe şi au presupus că sunt o prostituată (sacră), erau îngroziţi că Maestrul va ajuta o astfel de persoană.

Dar asta nu m-a atins. Eram într-o altă lume, transportată de ochii lui Isus. Când ochii noştri s-au atins a fost ca şi cum aş fi privit în toată eternitatea şi parca ştiam in inima mea deja că el era cel pentru care fusesem pregătită- şi la fel şi el.

Am continuat la marginea celor care-l urmau şi serile încercam să fim împreună; nu în fiecare seară, pentru că era permanent căutat de oameni.

Eu, care am fost antrenată în Alchimia lui Horus şi Erotismul Sacru al zeitei Isis, eram considerată a fi foarte avansată de învăţătorii mei, totuşi, prima dată în braţele lui Isus am fost o femeie care tremura şi a trebuit să mă lupt să găsesc acea cale centrală, prin dorinţa mea spre cel mai înalt tron, prin cea mai pura aspiratie spirituala de alchimie si inaltare, pentru că acesta era antrenamentul meu.

Isus şi eu, folosind tehnicile în care am fost antrenată şi la fel de bine metodele pe care el le-a învăţat în Egipt, am fost în măsură să încărcăm Ka-ul lui, corpul lui energetic, cu mai multă lumină şi mai multă forţă, astfel încât el a putut să lucreze cu mai multa uşurintă cu cei care au venit după el. Şi aşa a fost.

Patru

Şi stând în acest timp acum,  uitându-mă la toate acestea de parcă ar fi fost un vis - şi chiar şi aşa – încă, revad totul cu însufleţire, clar. Inima mea tremură când retraiesc povestea, de parcă ar fi fost ieri. Acea primă noapte cu Isus este întipărită în mintea mea la fel de clar ca şi seninul cerului peste Ierusalim.

După ce am fost capabilă să trec peste dorinţele mele ca femeie şi am urcat pe calea alchimiei spirituale în care am fost antrenată, am putut vedea forma spiritului lui Isus – deja luminoasă, deja strălucitoare cu lumină.

Un porumbel era deasupra capului său, raze aurii de lumină curgând din el. Peceţile lui Solomon, Hator, Isis, Anubis şi Osiris erau în forma spiritului său. Erau semnele că el trecuse prin aceste Iniţieri. Erau şi alte simboluri pe care nu le-am înţeles; pentru că erau din culturi despre care nu aveam cunoştinţă sau nu fusesem învăţată despre ele; dar cu privire la peceţile egiptene pe care eu le ştiam, el a fost pe calea Marelui Zeu Horus.

Dar încă nu trecuse prin Iniţierea morţii sale, şi ştiam în inima mea tremurândă că de aceea fusesm atrasă spre el la acest moment – pentru a-i fortifica sufletul cu puterile lui Isis şi ale Mamei Cosmice, astfel încât el să poată trece prin portalul întunecat şi să ajungă la lumina lui Horus.

Noaptea, după ce am făcut dragoste şi am condus şi contopit corpurile noastre spirituale amândoi, acţiunea alchimiei începând între noi doi, Isus a alunecat în somn. Cum îl ţineam în braţele mele, am simţit o frământare în mine, o dorinţă de a-l proteja, de a fi tot timpul cu el şi înţelegerea, ca o muchie a unui cuţit rece, că vom fi incercaţi de forţe mai mari decât dorinţa mea.