Vrei un cuplu fericit? Iubeşte-te mai întâi pe tine însăţi

Bucură-te de prezenţa iubitului tău, fără teama de a-l pierde, fără teama de a suferi. Gândeşte-te că nimeni nu poate să-ţi facă rău. Ai întreaga responsabilitate a gândurilor, emoţiilor, sentimentelor şi intenţiilor tale.

Ai şansa de a fi fericită
Ai  puterea de a-l iubi pe celălalt fără să-i pretinzi ceva anume, fără să te plângi de una sau alta, fără să te îndoieşti, admirându-i pur şi simplu calităţile, sprijinindu-l în dezvoltarea lui personală.

Iubirea voastră este în felul acesta echilibrată, adevărată, bogată, mereu nouă şi veselă. Eliberată de aşteptarea neliniştită, îi primeşti dragostea ca pe un dar, nu ca pe un ajutor vital (în mod paradoxal purtător de potenţiale suferinţe).

Iubitul tău nu se află aici pentru a umple un gol în sufletul tău, ci pentru a aduce un prinos. Alege să atragi fericirea şi aşa drumul spre iubirea adevărată e deschis. Pentru că totul începe cu dăruirea de sine.

Intră în contact cu forţa interioară
Cea care nu se iubeşte pe sine îi cere insistent iubitului să o iubească şi se arată deseori nesăţioasă. Câteodată aşteaptă dovezi de dragoste, pândeşte cuvintele, iscodeşte gesturile. Îi sunt necesare confirmări, reasigurări.
Uneori îi este teamă să nu piardă fiinţa iubită, se nelinişteşte la cea mai mică aparenţă de retragere afectivă.
Interpretează frazele şi atitudinile într-un sens care îi este defavorabil. Din când în când reţine  exact ceea ce ar putea fi o dovadă a lipsei de afecţiune.

Când îi e lumea mai dragă trece de la bucurie la suspiciune, de la adoraţie la pesimism. Iubirea bazată pe astfel de comportamente şi pe dependenţă se va sfârşi într-o zi sau alta.

Încercările în cadrul cuplului nu sunt problemele celuilalt. Sunt evenimente care provoacă o întâlnire cu noi însene. Fie o refuzăm, fugim mâncând pământul şi recădem mereu în aceeaşi eroare, fie acceptăm confruntarea cu propriile limite şi alegem să intrăm în contact cu propria forţă interioară, cu zona de pace din noi însene.

Preţuieşte marele privilegiu
Iubeşte-ţi propriul suflet şi nu vei mai tânji mereu după suplimente de iubire. Ai încredere deplină în sine şi nu vei simţi nevoia să cauţi reasigurări, de-aici, sau de acolo. Descoperă-ţi calităţile şi defectele şi nu vei avea impulsul să cucereşti pentru a-ţi dovedi că exişti cu adevărat.

A te iubi  pe tine însăţi nu are nimic de-a face cu egoismul sau orgoliul. Acestea sunt doar lipsa de comunicare cu eu-l profund. Iubirea de sine aduce cu ea bunătate, modestie, nobleţe, mulţumire interioară, optimism şi  maturitate emoţională.

Iubirea adevărată respectă în mod firesc libertatea celuilalt. De multe ori credem că avem drepturi asupra celuilalt, pentru că îl iubim, iar el are obligaţii faţă de noi. Nu avem nici un drept asupra lui. Iar el nu are nici o obligaţie faţă de noi. Iubirea nu oferă drept de proprietate. Este dăruire spontană.

Bineînţeles că viaţa în cuplu îţi dă un statut privilegiat care deschide accesul la intimitatea celuilalt. Acesta este un privilegiu acordat, nu un drept  datorat. Un privilegiu pe care îl poţi primi cu demnitate. Un dar pe care doar iubirea te face să-l meriţi în fiecare zi.

Perseverează să pui în practică aceasta
În afara nefericirii din cuplu nu ai nimic de pierdut. Fericirea nu este scopul, ci mijlocul împlinirii vieţii.

de Aida Călin

Sursa