Meditatia zilnica iti aduce pacea interioara de care ai nevoie

Răspândirea tot mai mare a practicii meditaţiei yoghine profunde în rândul tinerilor a devenit în ultimii ani un fenomen social remarcabil, ce a fost numit de către unii jurnalişti „noua revoluţie tăcută a tinerilor“. Din ce în ce mai cunoscută şi datorită celebrităţilor care îi laudă meritele, cel puţin pentru a evidenţia unele aspecte inedite ale vieţii lor personale, meditaţia yoghină profundă este tot mai frecvent practicată, mai ales de către tineri. Abordată atât individual, cât şi în grupuri, în diferitele centre de meditaţie apărute aproape în întreaga lume, meditaţia yoghină profundă a început să devină o constantă a vieţii noilor generații. Situată între înclinaţia de a da curs unei tendinţe la modă şi năzuinţa vie de a avea o viaţă spirituală adevărată, cerința interioară de a practica meditaţia yoghină profundă îi motivează din ce în ce mai mult pe tinerii de azi, care se orientează către căutarea unui nou sens al vieţii, mult mai profund. Nevoia de linişte şi claritate interioară resimțită acut în această epocă a ultra vitezei a conturat o adevărată revoluţie tăcută a cunoaşterii de sine, iar meditaţia yoghină profundă are, în acest sens, un rol deosebit de important, aşa cum reiese şi din opiniile unora dintre tinerii practicanţi ai meditaţiei yoghine profunde.

„Ador să fac meditaţie, dar nu am vrut să vorbesc prea mult despre acest subiect, deoarece oamenii cu care discut despre meditaţie sunt adesea prea înguşti la minte ca să înţeleagă ce le spun“. Această exprimare directă aparţine actriţei americane de comedie Lena Dunham, în vârstă de 27 de ani, o tânără femeie foarte bine integrată în viaţa socială a acestor timpuri. Ea a pus în mod tranşant problema practicii meditaţiei yoghine profunde pentru omul extrem de ocupat al zilelor noastre. Aproape toată lumea vorbeşte despre meditaţie, începând cu starurile care îi recunosc valoarea profund transformatoare şi capacitatea de a alchimiza fricile de tot felul. Sunt însă mai puţini cei care înţeleg cu adevărat ce se petrece în timpul unei meditaţii yoghine profunde, iar relatările autentice despre meditaţie rămân în continuare puţine. Cei care practică meditaţia yoghină afirmă că această modalitate profund transformatoare le-a permis să descopere aspecte deosebite cu privire la sensul profund al vieţii lor.

„Meditaţia yoghină este ceva atât de liniştitor, ce îmi permite să descopăr relativitatea a tot ceea ce până nu demult mă acapara aproape în întregime“, a declarat actriţa și cântăreața Evan Rachel Wood. Actorul englez Russell Brand a afirmat că meditaţia l-a ajutat să-şi învingă dependenţele, iar actrița Angelina Jolie a practicat-o chiar şi înconjurată de copiii săi. Actrița Eva Mendes se confesează: „Am muncit mult, dar numai când am început să practic în mod constant meditaţia yoghină am ajuns să mă iubesc şi pot spune cu sinceritate că în sfârşit am reuşit“. „Meditația ajută cu adevărat atât la obținerea unui sentiment de echilibru, cât și a celorlalte aspecte – chiar dacă sună ca un clișeu – stare de pace interioară și un fel de calm al minții. Nu sunt așa tot timpul, dar mă ajută să fac față suișurilor și coborâșurilor vieții, fiind mult mai centrată interior. De asemenea, îmbunătățește creativitatea. Este ca și cum îi dă un impuls la un nivel pe care aproape nu îl pot descrie. Aș putea să fac o listă cu ceea ce cred că se petrece, dar se ajunge la ceva atât de profund încât atunci când culeg beneficiile nici măcar nu îmi dau seama că le-am dobândit. Este mai degrabă o stare de ansamblu.“

„În timpul meditaţiilor realizate în grup, cu mai mulţi prieteni interesaţi şi ei de această practică, am observat că cel puţin la început oamenii nu pot explica ce se petrece cu ei în timpul sau după practica meditaţiei yoghine. Însă, cu toate acestea, fiecare simte că ceva misterios se deschide în linişte în fiinţa sa atunci când meditează profund“, mărturisește artistul Francois Fournier, practicant yoga avansat. „Meditaţia yoghină înseamnă să intri într-o inefabilă legătură subtilă cu ceea ce există, şi aceasta se petrece într-un mod foarte direct şi foarte simplu. Nu există nimic inaccesibil în ceea ce priveşte practica meditaţiei yoghine profunde. Prin practica meditaţiei ajungi să descoperi că viaţa este ceva misterios şi mistic. Meditaţia yoghină este o modalitate foarte concretă şi precisă. Ea oferă rezultate predictibile în raport cu calitatea practicii“, adaugă Fabrice Midal, filozof şi fondator al grupului occidental de meditaţie yoghină din Franţa.

Pentru cei mai mulţi oameni faptul de a medita este foarte simplu din punct de vedere teoretic. Ne aşezăm în mod confortabil pe un scaun sau într-o postură yoghină de meditaţie, având coloana vertebrală dreaptă. Apoi inspirăm şi expirăm regulat şi conştient pentru câteva minute şi facem astfel ca atenţia noastră să fie cât mai bine ancorată în momentul prezent. Urmărim apoi să ne menţinem atenţia orientată asupra momentului prezent de fiecare dată când gândurile care apar tind să ne distragă atenţia. În practica curentă a meditaţiei acest demers de disciplinare a atenţiei este uneori mai dificil de realizat, atunci când practici fără o ghidare competentă. Fiecare dintre noi putem medita acasă încă de la început, dar este mult mai bine să începem să medităm sub ghidarea unor practicanţi cunoscători sau a unor yoghini avansaţi. Tocmai de aceea este recomandat ca pentru început să medităm în grup, împreună cu alţi practicanţi yoga care meditează la unison cu noi, în acelaşi interval de timp şi chiar şi în acelaşi loc.

De la copii, tineri şi bătrâni până la membrii echipajelor din marina militară, toată lumea poate să mediteze. De câţiva ani meditaţia yoghină profundă a devenit deosebit de faimoasă, favorizând astfel înţelegerea mult mai profundă a valorii transformatoare a sistemului yoga pentru omul modern. În vremea în care mişcarea New Age era în plină desfăşurare, a medita devenise o tendinţă la modă. Sunt de notorietate deja unele exemple ale unor eroine care, ajunse la capătul puterilor, şi-au revenit în mod spectaculos, întorcându-se complet iluminate după o sesiune de meditaţie, fapt ce le-a permis ulterior să realizeze fapte bune, chiar extraordinare. În prezent, în librării, vânzările de cărţi despre practica meditaţiei yoghine profunde cresc considerabil şi s-a ajuns chiar la publicarea de ghiduri de meditaţie pentru copii.

Virtuţile terapeutice ale meditaţiei yoghine profunde au fost demonstrate chiar şi în unele centre militare, de exemplu în marina militară, unde de regulă nu ne aşteptăm ca oamenii duri şi preocupaţi de cu totul alte aspecte decât cele contemplative să se aşeze în tăcere pentru a învăţa să respire şi să se interiorizeze prin practica meditaţiei yoghine profunde. În Anglia, la Londra, unii medici de familie au renunţat să le mai prescrie pacienţilor o mulţime de antidepresive, şi în schimb le recomandă şedinţe de meditaţie yoghină profundă pentru a-şi echilibra psihicul. În Franţa, la Paris, au fost deschise o multitudine de centre de practică a meditaţiei, unde se meditează în grupuri la care participă atât tineri cât şi persoane în vârstă.

În multe dintre statele puternic industrializate, tinerii cu vârste între 25 şi 35 de ani au devenit „campioni“ ai stresului şi ai epuizării. Pe fondul unei astfel de suprasolicitări, fiecare îşi poate pune întrebarea: „Care să fie motivaţia acestui nou obicei exotic pentru o practică spirituală care a apărut acum mai bine de 3.000 de ani în Orient?“ Dacă meditaţia a devenit la ora actuală preferata multor oameni, aceasta se datorează mai ales faptului că ea ne permite să ne conectăm la dimensiunea umană profundă. Ritmul vieţilor noastre este în permanentă acceleraţie, iar presiunea eficienţei este din ce în ce mai mare. Trăim într-o lume în care aproape nu mai avem timp să ne oprim şi să ne recentrăm, în care ne este dificil să ne acceptăm slăbiciunile şi fragilităţile interioare, psihice, mentale sau sufleteşti. Însă, meditaţia yoghină profundă ne ajută să ne permitem să fim noi înşine. „Chiar şi numai o şedinţă de meditaţie realizată în fiecare săptămână ne poate ajuta enorm“, afirmă fondatorul Școlii Occidentale de Meditație, Fabrice Midal, care practică sistematic meditaţia în cadrul unor grupuri ce reunesc mai multe sute de practicanţi. Printre aceştia se află tinere cu vârsta cuprinsă între 20-35 de ani, care sunt din ce în ce mai numeroase şi care doresc să trăiască în mod conştient momentul prezent, pentru a face astfel faţă fluxului năvalnic al vieţii cotidiene.

Deloc uimitor, un studiu britanic realizat în anul 2012 a confirmat faptul că adulţii cu vârste cuprinse între 25 şi 40 de ani sunt cei mai afectaţi de stres şi depresie. Presiunea la locul de muncă, reducerea drastică a timpului personal, temerea angoasantă de eşec, tensiunea creată de cerinţa celorlalţi de a da cât mai mult posibil – pe scurt faimoasa tiranie a sindromului fricii de eşec (sindrom care este numit prescurtat FOMO – „Fear Of Missing Out“) – determină mai ales fetele din generaţia actuală să se epuizeze psihic în mod accelerat, chiar cu mult înainte de vreme.
 
Motivată de un sentiment de haos interior şi de senzaţia că a exagerat enorm, o tânără de 26 de ani a început să practice în mod sistematic meditaţia: „Am început să meditez la început câte jumătate de oră pe zi şi în scurt timp am avansat la a medita câte o oră zilnic. În scurt timp am descoperit că meditaţia yoghină mă calma profund, iar efectul putea dura chiar câteva ore după aceea. Mi-am dat astfel seama cum stresul îmi modifica în permanenţă starea de conştiinţă în sens negativ. Însă, intrând în stare de meditaţie, am reuşit, pentru prima dată, să văd clar acest mare neajuns cu care mă confruntam. Practicând sistematic meditaţia am reuşit de la un anumit moment dat să mă desprind de această plasă constrângătoare a stresului, în care cădeam până atunci zilnic. Pot spune că înainte de a practica meditaţia starea mea psihică curentă era doar anxietatea care se manifesta aproape continuu. Când am reuşit să «ating cu degetul» o mică insulă de seninătate prin meditaţie, a fost o imensă surpriză pentru mine. După ce am practicat meditaţia am reuşit să iau două-trei decizii importante foarte bune“.

O altă tânără în vârstă de 23 de ani practică de doi ani meditaţia şi unele exerciţii yoga simple: „Eram foarte stresată la serviciu şi mi-am luat un an de pauză. Doream să regăsesc un fel de uşurare, mă simţeam străină de viaţa mea. Din curiozitate am testat meditaţia yoghină şi am reuşit să mă simt din ce în ce mai senină.“

Angelique Thiriet, coordonatoare a unor grupuri mari de practicanţi ai meditaţiei, a observat că mai ales tinerii cu vârsta între 25-30 ani doresc să adopte o mai bună igienă a stilului de viaţă, fără să fie însă foarte radicali şi fără să alunece în extreme: „Tinerii realizează că cei care practică meditaţia yoghină profundă sunt din ce în ce mai plini de energie, sunt mai stabili din punct de vedere psihic şi mental şi continuă să ducă o viaţă ce se încadrează foarte bine în normalitatea standardului vieţii moderne. Practica meditaţiei le dă speranţă şi încredere în viaţă. Tinerii din ziua de azi au înţeles că pentru a medita nu este neapărat nevoie să se retragă într-o mănăstire sau să se izoleze într-un loc aflat departe de civilizaţia umană. La vârsta la care suntem asaltaţi de întrebări existenţiale, să ne aşezăm în linişte, chiar şi numai pentru 10-15 minute zilnic, poate avea mari beneficii pe termen lung. Practicând în mod sistematic meditaţia, înţelegem mult mai bine ce se petrece cu noi, mintea noastră se linişteşte şi astfel reuşim să formulăm întrebările potrivite. Meditaţia yoghină profundă este o ocupaţie care oferă o nouă viziune binefăcătoare asupra lumii în care trăim.“

Putem să considerăm că meditaţia yoghină profundă este un veritabil remediu antistres. Ea nu este doar o simplă tehnică care ne face să ne simţim un pic mai bine. Chiar dacă a medita poate să pară a fi dificil, chiar dacă uneori ne confruntăm cu angoasele şi dificultăţile noastre care ne asaltează atunci când ne interiorizăm şi rămânem doar cu noi înşine, meditaţia yoghină profundă ne permite să le depăşim şi să ne raportăm într-un mod înţelept la ele. Meditaţia este o veritabilă cale de autotransformare benefică a fiinţei noastre. Ea ne permite să ameliorăm gradat, pas cu pas, o multitudine de aspecte ale vieţii noastre. Ne îmbunătăţeşte concentrarea mentală, ne rafinează percepţiile, ne îmbogăţeşte şi ne purifică emoţiile şi favorizează o certă îmbunătăţire a relaţiilor noastre cu ceilalţi.

Practicanţii avansaţi ai meditaţiei yoghine profunde admit faptul că practica meditaţiei poate fi salvatoare într-o multitudine de situaţii dificile ale vieţii. Meditaţia s-a dovedit a fi chiar şi pentru mulţi începători o modalitate de a rezolva anumite probleme simple. Atunci când cineva se aşteaptă la un anumit rezultat şi caută un răspuns la o problemă pe care o are, meditaţia poate să îi ofere o anume orientare interioară favorabilă a psihicului şi a minţii care să fie mult mai mult în acord cu posibilităţile de a rezolva cât mai eficient acea problemă. Însă nu trebuie să comparăm meditaţia cu mersul la spectacol, chiar dacă mulţi practicanţi începători gândesc că a medita este ca şi cum ai merge la cinema. De fapt, meditaţia nu este o anexă instrumentală a comportamentului nostru curent. Ea nu necesită vreo competenţă ce ţine de cunoaşterea intelectuală performantă, deoarece meditaţia yoghină profundă implică în primul rând să ne relaxăm şi apoi să devenim conştienţi de ceea ce există în mod real. Meditaţia este de o simplitate care se dovedeşte a fi pentru unii oameni complicată, mai ales în această eră a cultului performanţei. Tot ceea ce avem nevoie este să regăsim adevărata noastră naturaleţe prin practica meditaţiei. A inspira şi a expira nu a fost niciodată atât de revoluţionar ca acum!

Multor practicanţi, meditaţia yoghină profundă le-a transformat în bine viaţa. O femeie de 30 de ani spune: „Mama mea m-a ajutat să descopăr practica yoga şi meditaţia atunci când aveam 20 de ani. Trăiam în estul Americii şi acolo centrele de meditaţie sunt foarte populare. Aproape toată lumea duce acolo o viaţă nebună, iar a te ocupa de propria bunăstare psihică ajunge să fie deci ceva foarte important. După o lună de practică am descoperit că meditaţia îmi este de mare folos! În loc să ies cu prietenele mele la distracţiile obişnuite practicam meditaţia seara şi, de asemenea, la sfârşit de săptămână. La acea vreme lucram mai mult de 12 ore pe zi. Dar simţeam şi nevoia unor clipe de interiorizare, clipe pe care unii le numesc «clipe pentru mine». Datorită meditaţiei yoghine profunde am reuşit să-mi relaxez în mod extraordinar mintea şi să mă conectez la trupul meu, la sufletul meu şi să simt astfel natura mea spirituală profundă. După ce am început practica meditaţiei yoghine profunde am înţeles cine sunt şi cum să găsesc echilibrul între intensitatea din viaţa mea şi pacea interioară. Chiar dacă pare nebunesc, aproape că nu mă mai pot regăsi în starea pe care o aveam înainte de a începe practica meditaţiei! Aceasta mi-a permis să îndrăznesc să demisionez la un moment dat dintr-un serviciu foarte avantajos din punct de vedere material, dar foarte stresant şi obositor, şi să încep apoi să gătesc sănătos. Anul trecut am început să practic şi yoga. Fiind mereu în priză, faptul că am început să practic yoga m-a determinat să meditez de cel puţin patru ori pe săptămână. Dacă timp de câteva zile nu fac meditaţie, mă simt apoi deprimată, fără energie şi îmi scade mult puterea de concentrare.“

O altă tânără femeie de 28 de ani, practicantă a meditaţiei yoghine, spune: „La 24 de ani am început să practic meditaţia yoghină. Proaspăt ajunsă la Amsterdam, tocmai încheiasem o relaţie dureroasă şi demisionasem dintr-un serviciu în domeniul alimentaţiei. M-am lansat într-un proiect de benzi desenate. Pe scurt, mă simţeam pierdută şi dezorientată. Prioritatea mea era să îmi stabilesc unele reguli pentru a-mi dezvolta creativitatea şi a-mi îmbunătăţi concentrarea. Căutând cărţi de autodezvoltare, am găsit într-o librărie o lucrare intitulată «Meditaţia pentru începători». Am început să practic exerciţii de respiraţie în tren. Urmărind cuvânt cu cuvânt instrucţiunile din carte, meditam în fiecare zi. Timp de 6 luni am meditat astfel. De la un anumit moment dat mi-am dat seama că eram mai calmă, că nu mai aveam momente bruşte de depresie, că totul devenise mult mai simplu. Am continuat practica meditaţiei, dându-mi seama că ea mă fereşte de tendinţa accentuată de a stagna atunci când sunt pe cale să realizez un proiect care mă determină să fiu foarte bine organizată. Practic meditaţia yoghină mai ales dimineaţa, imediat după ce mă trezesc. Nu am copii pe care să fie necesar să îi întreţin şi nu am un şef cu pretenţii exagerate, deci pot să-mi stabilesc propriile repere şi un program de practică disciplinat. Meditaţia îmi oferă mult sprijin în viaţă. Astfel evit să mă las tentată de fel de fel de distracţii, deoarece acum am mai mult autocontrol. Mă disciplinez să realizez un regim strict de detoxifiere a trupului. Nu mă mai culpabilizez că mi-am maltratat trupul în anii de dinainte cu prea mult alcool, cu lipsă accentuată de somn sau din cauza a prea multe relaţii sexuale haotice. Cu toate acestea, mintea mea încă mai oscilează între năzuinţa unei vieţi ordonate şi dorinţa de a mă distra ca înainte. Însă, cu cât meditez mai mult, cu atât reuşesc să împac disciplina cu întâlnirile prieteneşti veritabile şi plăcute.“

Clement, un tânăr practicant al meditaţiei yoghine profunde, în vârstă de 33 de ani spune: „După ani în care am consumat foarte mult alcool, am decis să renunț şi să am o viaţă cât mai sănătoasă. Mi-a fost greu, mai ales la început, să mă adaptez la acest nou mod de viaţă pe care îl găseam dificil. În primele luni ale acestei noi orientări din viaţa mea mă simţeam complet la pământ din punct de vedere fizic şi psihic. Acum un an, un prieten mi-a vorbit despre meditaţia yoghină profundă, explicându-mi că în meditaţie trebuie să fim atenţi la gândurile şi emoţiile noastre fără să le judecăm critic sau acuzator, pentru ca apoi să ajungem să trăim o stare de seninătate care ne face să ne simţim în mod cert deasupra lor. Înainte să practic meditaţia eram foarte atras de sporturile extreme şi nu îmi închipuiam că voi putea medita vreodată. Meditaţia era pentru mine ca un fel de excursie bizară. Mi se părea extrem de dificil să stau aşezat pe o pernă fără să mă mişc şi fără să fac nimic, chiar mi se părea ciudat. Dar chiar de la prima şedinţă de meditaţie am simţit efecte benefice imediate. De atunci practic meditaţia yoghină profundă de mai multe ori pe săptămână, acasă, în linişte şi interiorizare. Uneori nu simt imediat anumite efecte pregnante, dar nu este ceva grav, nu mă ajută la nimic să mă plâng. Am observat însă că de cele mai multe ori dobândesc imediat după meditaţie o stare de bunăstare interioară foarte mare şi deosebit de profundă şi totodată descopăr, aproape după fiecare meditaţie, anumite resurse interioare, nebănuite anterior de mine şi o forţă lăuntrică binefăcătoare, despre care înainte nici nu bănuiam că ar exista în fiinţa mea.“

Sursa: yogaesoteric