Il aprind. El ma face sa curg...

Ma simt iubita pentru mine insami, pentru sinele meu interior, pentru fiecare cuvant pe care-l scriu, pentru timiditaţile, tristeţile, luptele, defectele, fragilitaţile mele... În fiecare zi spun ca nu-l pot iubi mai mult si in fiecare zi descopar in mine mai multa dragoste pentru el. 

Ce pot sa fac cu fericirea mea? Cum pot s-o pastrez? Imi vine sa ingenunchez pe cand cade asupra mea precum ploaia, sa-i adun stropii in dantela si matase si sa-i lipesc din nou de mine.

El imi daruieşte savoarea prezentului. Nicaieri altundeva nu gasesc acest prezent magic, frumos, complet. Cand suntem impreuna, clipa devine infinita… Aceasta clipa de gust pronunţat si absolut al mancarii, al culorii, de rasuflare umana absoluta, de plenitudine. Căci sunt intreaga. Este sfarsitul oricarui zbucium.

Cat de minunat este sa-l poţi admira pe cel pe care-l iubeşti! In plina lumina a zilei, cu totala luciditate. Aşa cum priveşti soarele. Aşa ca voi veni sa te vad dimineata şi din felul in care te voi privi vei sti ca te iubesc, ca sunt tulburata de vocea ta, de ochii tai, de zambetul tau stralucitor si de sunetul pasilor tai. Te voi vedea si sunt fericita, inspaimantator de fericita, pentru ca sunt aproape de tine.

Eu stiu sa dau sens gandurilor lui vagi. El le dezvolta pe ale mele. Il aprind. El ma face sa curg...

Inot pe cer;plutesc,trupul mi-e plin de flori, flori cu degete care imi daruiesc dezmierdari pricepute, pricepute, scantei, nestemate, fiori de bucurie, ameteala, ce ameteala.(...)

Am gasit dragostea,dragostea,dragostea egala! Sunt binecuvantata,binecuvantata cu extaz,cu un extaz nou,un nou fel de dragoste,un nou barbat,o noua lume. L-am gasit pe cel ce se pierde in mine asa cum ma pierd eu in dragostea mea. Am gasit o plenitudine cum numai religia aduce,exaltarea suprema care este o religie. Asta e tot ce mi-am dorit,aceasta egalitate si plenitudine. Iubim intr-un fel pe care toata lumea il crede imposibil. Iubim imposibil. Si sunt coplesita. Extazul interior este urias,inspaimantator. 

Certitudinea,completitudinea. El nu este eu ,el este Celalalt,dar ceea ce imi ofera este dragostea mea-o formula pe care nu a inteles-o nimeni,o dragoste care a fost numita nevrotica,romantica. El o cunoaste..Vorbeste despre aceasta dragoste pe care n-o numin dragoste,aceasta dragoste dincolo de dragoste asa cum o cunoastem imensa,neingradita, cosmica, neindividualizata, lipsita de durere, nelimitata, neegoista, ci un nivel de curgere pe care nu l-am mai cunoscut nici eu, nici el. 

Nu stiu unde traim,dar este cea mai mare si mai inalta lume pe care am cunoscut-o. El e barbatul pentru care as freca podelele,pentru care as face cele mai umile si mai inaltatoare lucruri.  Suntem mai mari impreuna. 

Autoare: Anais Nin ( Jurnal)

Iubirea..o tresarire.. Iubirea o cale.. Iubirea ..in suflet.. Iubirea..Eu sunt!