Diploma de Participare


Nu ma voi opri niciodata
ca sa traiesc cu picioarele pe pamant,
cand ne-a fost oferit
tot Spatiul spre explorare!

Nu ma voi opri din visare
si din mirosit trandafirii
si daca e nevoie, o sa presar toate cararile lumii
cu petale roz
parfumate
si fine
care sa iti gadile picioarele
pana cand te vei opri
sa respiri
viata
si aerul care te inconjoara.

Tu alergi. Si eu ma opresc
sa miros trandafirii.
Tu gafai si eu respir.
Tu ma certi, eu ascult
bataia inimii tale,
din spatele oricaror cuvinte.
Eu ma invart, in pasi de dans
si tu ma zgaltai:
"Uite cat e ceasul! Revino cu picioarele pe pamant!".

Ei bine, NU!
picioarele mele nu au greutate
si adevarul e ca eu, tavalita in iarba inalta,
sunt mult mai pe pamant decat tine
in biroul tau.
Si n-am sa ma inchid intre patru pereti.
Si nu voi renunta la visuri niciodata
si o sa ma inalt
atat de sus
cat ma duce aspiratia mea!

Nu am nevoie de nicio functie de conducere
ca sa organizez lumea
in forma de inima
imi ajunge
o Diploma de Participare
la atelierul de lucru al vietii,
acolo unde se fauresc
cele mai inalte culmi
ale valurilor si
creierii muntilor
si inimile sunt facute sa bata perfect,
indiferent de gradul social sau de salariu
asa, ca un premiu
pur si simplu pentru faptul ca EXISTAM.

Si nici asta nu e chiar meritul nostru.:)


Vreau sa traiesc acolo
unde se fac inimile
in incrangatura de fire care le uneste,
acolo unde ele se ating si se indragostesc si doare
si iar se-ndragostesc si e divin si
Sunt aici ca sa SIMT
ceea ce tu nu vrei sa simti
sa tremur sub cerul liber
mai degraba decat sa inghet in stereotipuri mentale
Si n-am pentru protectie nimic
decat o pereche de aripi sufletesti
cu care ma arunc
de pe cele mai inalte culmi
in cele mai amenintatoare abisuri
si inapoi
si uneori ratez
si ma izbezc cu putere de blocurile de gheata
din care se construiesc zgarie norii
si fabricile de bani
si privirile glaciale
din care ti-ai facut fortareata
ca sa nu iti ia nimeni
scaunul cel sus-pus de sub fund.

Dar stii,
uneori, doar uneori
insa din ce in ce mai des,
reusesc sa trec mai sus decat cele zece etaje,
decat cele 100 de etaje
ale ierarhiilor si conditionarilor si normelor sociale
si tasnesc
dincolo
de nori
in maretul spatiu al Inimii,
albastru ca Cerul
Si pe cand tu cauti cheia succesului
eu gasesc in buzunarul de la piept
cheia de bolta a omeniei
si a fericirii de a fi
in viata
si un DOR IMENS
de MAI MULT,
de inalt,
de absolut.


Deci nu,
nu ma vei opri niciodata
sa ating cu picioarele cerul
si daca vrei, te invit
sa traiesti
mai mult
decat a fi cu picioarele pe pamant:
E de ajuns A FI,
macar din cand in cand.

E uimitor,
eliberator
si e suflicient sa lucram doar
cu coeficientul de inteligenta
al inimii
pentru o adevarata aventura a constiintei
in furtuna sentimentelor si a ideilor fara limita,
afland bogatia
interioara
in comoara
sufletului care se transforma
aici, in aerul tare
al aspiratiilor cele mai inalte!


Si stii?
Nu trebuie sa-ti fie teama
in timp ce erai ocupat,
intre cei patru pereti,
si mai ales
ocupat sa ma judeci,
am invatat,
am invatat sa fabric
Aripi.

Si sa le-mpart!

Si iata,
am o mie de perechi
de aripi albe
cu care sa exersam,
oricand vrei,
din nou si din nou,

                                                       ZBORUL   IMPREUNA.


atat de inalt, de vast, de adanc incat
in ultimele momente
ale vietii sa poti zambi si spune:
                                                         MA SIMT COMPLET.








Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cand te simti sexy ?

ESTI FRUMOASA !

ENDOMETRIOZA (boala neiubirii şi a neîmplinirii de sine la femei)