Paradisul indragostitilor

	"Sărută-mă cu sărutările gurii tale, că sărutările tale sunt mai bune ca vinul.
	Miresmele tale sunt balsam mirositor, mir vărsat este numele tău; de aceea fecioarele te iubesc."

	"Frumoşi se văd obrajii tăi, aşezaţi intre cercei şi gâtul tău împodobit cu şire de mărgăritare.
	Făuri-vom pentru tine lănţişoare aurite, cu picături şi crestături de argint.
	Cât regele a stat la masă, nardul meu a revărsat mireasmă.
	Periniţă de mirt este iubitul meu, care se ascunde între sânii mei."

"Cum este crinul între spini, aşa este draga mea între fete.  

 Cum este mărul intre copaci, aşa este dragul meu printre flăcăi. Să stau la umbra mărului îmi place, dulce  este  rodul lui în gura mea! 

 El m-a dus în casa de ospăţ şi sus drept steag era iubirea. 

 Întăriţi-mă cu vin, cu mere răcoriţi-mă, că sunt bolnavă de iubire. 

 Stânga sa este sub cap la mine şi cu dreapta lui mă cuprinde. "

"Noaptea-n pat l-am căutat pe dragul sufletului meu, l-am căutat, dar, iată, nu l-am mai aflat.  

 Scula-mă-voi, mi-am zis, şi-n târg voi alerga, pe uliţe, prin pieţe, amănunţit voi căuta pe dragul sufletului meu. L-am căutat, nu l-am mai aflat. 

 Întâlnitu-m-am cu paznicii, cei ce târgul străjuiesc; "N-aţi văzut, zic eu, pe dragul sufletului meu?" 

 Dar abia m-am despărţit de ei şi iată, eu l-am găsit, pe cel iubit; apucatu-l-am atunci şi nu l-am mai lăsat, până nu l-am dus la mama mea, până nu l-am dus în casa ei. "

"Cât de dulce, când dezmierzi, eşti tu sora mea mireasă; şi mai dulce decât vinul este mângâierea ta. şi mireasma ta plăcută este mai presus de orice mir.  

 Ale tale buze miere izvorăsc, iubito, miere curge, lapte curge, de sub limba ta; mirosul îmbrăcămintei tale e mireasmă de Liban. 

 Eşti grădină încuiată, sora mea, mireasa mea, fântână acoperită şi izvor pecetluit. 

Vlăstarele tale clădesc un paradis de rodii cu fructe dulci şi minunate, având pe margini arbuşti care revarsă miresme: 

 Nard, şofran şi scorţişoară cu trestie mirositoare, cu felurime de copaci, ce tămâie lăcrimează, cu mirt şi cu aloe şi cu arbuşti mirositori. 

În grădină-i o fântână, un izvor de apă vie şi pâraie din Libar. 

 Scoală vânt de miazănoapte, vino vânt de miazăzi, suflaţi prin grădina mea şi miresmele-i stârniţi; iar iubitul meu să vină, în grădina sa să intre şi din roadele ei scumpe să culeagă, să mănânce. "

" Sărutarea ta mai dulce-ar fi ca vinul, ce-ar curge din belşug spre-al tău iubit, ale lui buze-nflăcărate potolind.  Eu sunt a lui, a celui drag. El dorul meu îl poartă. 

 Ca pecete pe sânul tău mă poartă, poartă-mă pe mâna ta ca pe o brăţară! 

Cât de frumoasă eşti tu, draga mea, şi fără nici o pată."

                         Sursa:  "CANTAREA CANTARILOR" - Vechiul Testament